România a fost trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru netranspunerea directivei privind legislaţia europeană împotriva spălării banilor.
Concret, statele membre au avut timp până pe 26 iunie 2017 să transpună în legislaţia naţională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. Aceste norme trebuiau să consolideze regulile existente anterior prin:
- obligația de evaluare a riscurilor pentru bănci, avocați și contabili;
- stabilirea unor cerințe clare privind transparența cu privire la proprietatea beneficiară pentru companii;
- facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și urmări transferurile suspecte de bani pentru a preveni și detecta spălarea banilor sau finanțarea terorismului;
- stabilirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme de combatere a spălării banilor și de finanțare a combaterii terorismului;
- consolidarea competențelor de sancționare ale autorităților competente.
Ce spune fostul agent guvernamental al României la CJUE
„Neimplementarea la timp a acestei directive ne duce direct spre Curtea de Justitie a UE şi ne poate obliga la plata unor sancţiuni foarte mari. Ar fi prima dată în istoria noastră de membru UE când am fi obligati să plătim sancţiuni. 11 ani am reuşit sa evităm o asemenea contraperformanţă. Şi mai grav este ca o asemenea condamnare ar putea veni în perioada cînd România va deţine preşedinţia Consiliului UE din 2019. Eu am atras în mod repetat atenţia factorilor decizionali din zona afacerilor europene însă fără rezultat. Am spus în mod repetat că o Ordonanta de Urgenta ne-ar fi salvat şi ar fi creat premisele clasării acestui dosar. Vorbim de o directivă foarte importantă ce are ca obiect combaterea finanţării terorismului şi a spălării banilor. Probabil însă aceste domenii nu sunt de interes. Mă întreb însă dacă atunci când va trebui să plătim sancţiuni, se va îndrepta statul roman împotriva funcţionarilor care nu şi-au făcut treaba? Ştim că se spune ca abuzul în serviciu este de inspiraţie estică şi că există şi alte forme de răspundere: civilă, disciplinară etc. Sunt curios însă dacă tot cetăţeanul român va suporta din buzunar indolenţa unor funcţionari ai statului care trebuiau să transpună această directivă şi n-au făcut-o„, a declarat pentru Libertatea fostul agent guvernamental al României la Curtea de Justiţie, Răzvan Horaţiu Radu.
Pe 7 iulie 2017, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României și altor 7 state UE pentru netranspunerea în legislațiile naționale a Directivei europene 849/2015 – „A patra directivă privind combaterea spălării banilor”. Atunci România a primit o scrisoare de punere în întîrziere, iar apoi Uniunea Europeană a constatat că România și alte şapte state nu au luat nicio măsură de transpunere a directivei.
CITEŞTE ŞI
VIDEO/ Bogdan Ene, neurochirurgul din Franța care vrea să revină acasă. ”Cine spune că nu se gândește să se întoarcă, fie s-a adaptat, fie minte”
VIDEO/ Bloggerița Morodan are reality show. „Nu ascultă nimeni de nimeni, realmente”
Secretele cardurilor contactless. Câţi bani “fără contact” sunt rulaţi în România
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro