Viktor Orban a declarat că trei comparii din Ungaria au câștigat o licitație pentru gazul din România, dar nu a dezvăluit numele acestora.
„În scurt timp vom semna o înțelegere care ne va permite să importăm peste 4 miliarde metri cub de gaze din România în următorii 15 ani”, a declarat Orban.
„Era monopolui gazului rusesc va ajunge la final în Ungaria, întrucât vom putea să acoperim peste jumătate din necesarul nostru de important din alte surse, în acest caz din surse române”, a precizat Orban.
Ungaria lui Viktor Orban, care este dependentă aproape în totalitate de gazul rusesc, este considerată cea mai apropiată țară europeană de Rusia lui Vladimir Putin. Percepția este confirmată și de un raport al Congresului american, eliberat în ianuarie.
Jocul gazelor naturale într-un an electoral
Contactat de ziarul Libertatea, purtătorul de cuvânt al guvernului României ne-a redirecționat către Ministerul Afacerilor Externe. Diplomația română ne-a transmis că reiterează un comunicat de presă emis miercuri și că nu face comentarii suplimentare.
Controversele privind exportul de gaze românești a început luni, după o vizită scurtă făcută la București de către ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto. La capătul ei, agenția de presă ungară MTI a scris, citându-l pe Szijjarto, că „părțile au convenit ca până în 2020, România să creeze condițiile tehnice necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar de la 2022, să devină posibil transportul către Ungaria a unei cantități semnificative de gaze produse în Marea Neagră, după ce companiile maghiare vor contracta întreaga capacitate de transport, de 4,4 miliarde de metri cub, a acestui traseu”.
MAE l-a contrazis pe oficialul maghiar printr-un comunicat în care preciza că în timpul vizitei ,,nu s-a semnat niciun acord sau vreun alt document bilateral care să facă referire la export de gaze din România în Ungaria sau la alte noi proiecte în domeniul energetic”.
Proiectul BRUA, în fașă
Ministerul Afacerilor Externe mai făcea trimitere la proiectul de interconectare energetică BRUA, finanțat parțial din bani europeni, și din care fac parte România și Ungaria. Proiectul este încă în fază incipientă.
„Menționăm că în cursul convorbirilor au fost reluate exclusiv elementele deja cunoscute public și stadiul proiectelor aflate în curs de derulare, fără alte elemente de noutate, între care și asigurarea interconectării bidirecționale a infrastructurii de gaze în conformitate cu Planul de Dezvoltare a Sistemului National de Transport Gaze Naturale al companiei TRANSGAZ. După cum se poate observa, conform acestui plan, asigurarea interconectării se va face în corelație cu dezvoltarea proiectului BRUA, a cărui finanțare parțială este asigurată din fonduri europene. Dezvoltarea în timp, pe etape, a capacității interconectărilor și a infrastructurii BRUA constituie proiecte omologate în formatele inițiate la nivel UE și incluse pe lista Proiectelor de Interes Comun ce primesc finanțare europeană prin programul CEF. Calendarul de dezvoltare a proiectelor constituie o condiție de finanțare, iar nerespectarea lui poate atrage pierderea acesteia”, transmitea MAE.
Ungaria are anul acesta alegeri parlamentare, iar partidul premierului Viktor Orban, FIDESZ, speră să ocupe, din nou, cele mai multe fotolii în legislativ. De aceea, analiștii citesc multe dintre ieșirile publice ale lui Orban în cheie electorală.