VIDEO/Yellowstone de România. Străinii care ne reîmpăduresc țara pentru că avem ceva unic. ”Pădurea nu e doar un ansamblu de cherestea”

Christoph și Barbara Promberger au spart barierele lingvistice ca să ajungă la cele de mediu. Vor să transforme Munții Făgăraș într-un Parc Național și nu au de gând să se oprească.

Au venit în România în anii ’90, pentru natura de aici. Au rămas și, pentru că avem nestemate verzi, și-au propus să le salveze. Mai ales că, din 2005, au început tăierile ca-n codru și pădurile noastre dispăreau cum vezi cu ochii.

Barbara și Christoph Promberger au cerut sprijin la străini, pentru că în România n-au găsit, și au început să cumpere. Au făcut o organizație de mediu, Fundația Conservation Carpathia, umbrela sub care pădurile Făgărașului se ascund de drujbe, și, ușor-ușor, și-au dezvoltat o adevărată rețea pentru protejarea naturii.

Yellowstone de România

Au început, așadar, să cumpere păduri, în urma retrocedărilor din 2005. Terenuri mici, de câteva hectare, până la suprafețe mari, de sute de hectare. Au ajuns să aibă în total 21.000 de hectare și vreo 1.700 în Valea Dâmboviței.

Dar scopul nu e să ne cumpere țara, oricât ar vrea unii politicieni să ne facă să credem asta.

Scopul e ca acele păduri să rămână intacte. Să nu mai fie tăiate, iar animalele de acolo să nu mai fie vânate ilegal.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Yellowstone de România. FOTO: Răzvan Dima

Așa că au pus la punct și observator de animale sălbatice, prin care vietățile din păduri stau și ele la protecție. Apoi au făcut pepiniere de puieți, unde să planteze copaci, să-i crească și apoi să-i mute în pădurile afectate de defrișări. Acum au zece pepiniere cu ulmi, molizi, fagi, arini și alte specii. Mai greu cu bradul, căci nici nu se mai găsește prea mult prin păduri și nici nu crește atât de repede sau atât de ușor.

După mai bine de 10 ani, Fundația se poate lăuda cel puțin statistic: 1,6 milioane de copaci plantați, 600 de hectare reîmpădurite în Valea Dâmboviței.

Și asta s-a făcut cu bani, pe lângă dorință. Banii lor, banii europeni, banii organizațiilor de mediu sau ai donatorilor privați, iubitori de natură. În total, 60 de milioane de euro a strâns Fundația Conservation Carpathia, și toți s-au dus în păduri și în comunitățile locale.

Alternativele

Christoph și Barbara Promberger nu cred în turismul de masă. Cel puțin nu aplicat la ce are România. „Ceva unic în Europa”, spun ei, și ca atare, trebuie dezvoltată cea mai bună variantă: ecoturismul.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Închirieri de biciclete, herghelii, ferme de animale, observare de animale sălbatice, trasee montane și câte și mai câte. Sunt exemple pe care le dau cei doi directori executivi ai FCC, tocmai pentru a ne arăta că pârtiile, hotelurile și luxul nu se pupă mereu cu natura.

„Putem să câștigăm din păduri și altfel decât să le tăiem. Pădurea nu e doar un ansamblu de cherestea. Credem că România e cea mai frumoasă țară din Europa. E singura țară care mai are pădurile astea naturale, pădurile virgine, pe o suprafață atât de mare, și are un potențial să devină ceva unic în Europa”, spune Christoph.

„Greșeala României e că încearcă să copieze ce fac alte țări, în loc să pună accentul pe ceva unde e foarte bun, e unic prin ce are”, adaugă rapid și soția sa, Barbara.

Christoph Promberger. FOTO: Matei L. Buță

De la guvern la guvern

Transformarea Munților Făgăraș în Parc Național nu ține doar de ei. Statul român este cel care, la urma urmei, decide acest lucru. E nevoie de un studiu de specialitate, de o documentație, toate avizate de Academia Română, pentru ca, mai apoi, prin grupuri interministeriale, să fie demarată procedura efectivă.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

Totul pornește de la un memorandum pe care Guvernul trebuie să-l aprobe. Și a fost aprobat, în 2016, de Guvernul Cioloș, prin ministrul Mediului de atunci, Cristiana Pașca Palmer. A rămas, însă, doar o foaie pasată de la guvern la guvern.

Ministrul actual al Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, nici n-a auzit de proiect, deși memorandumul există de doi ani.

„Guvernul trebuie să facă niște pași și să se gândească la viitor. De când am început proiectul, au fost multe guverne. Unele au fost mai deschise, au sprijinit, altele nu au vrut să audă despre conservare. Nu au înțeles ce vrem. Guvernul actual nu a înțeles ce potențial are un astfel de Parc Național”, ne-a explicat Christoph, care se luptă cu statul de aproape 20 de ani.

Yellowstone de România. FOTO: Matei L. Buță

De altfel, lupta este complexă și e pe mai multe fronturi. Barbara și Christoph, alături de întreaga echipă a Fundației Conservation Carpathia, luptă cu defrișările masive, cu mentalități, cu ecologizarea, cu reîmpădurirea, cu braconajul, cu gunoaiele. Și proiectul nu va avea succes doar prin ei.

„Lumea a început să aibă încredere în noi și ne încurajează să mergem mai departe. Și să ne luptăm”, spun Barbara și Christoph.

Citiţi și prima parte: VIDEO/Un neamț și o austriacă vor să salveze pădurile românești. Au venit să caute lupi sălbatici și au rămas pentru totdeauna. ”Și dacă ne-ar da cineva 5 milioane de euro, nu ne-am muta”

Urmărește-ne pe Google News