RĂSPUNS: Dacă soțul dv era anagjat în baza unui contract individual de muncă, în care era stipulată și acordarea unui ajutor de înmormântare în cazul decesului, angajatorul este obligat să acorde acest ajutor financiar, în cuantumul prevăzut în contract. În situaţia în care acesta refuză să vă acorde ajutorul, îl puteţi chema în judecată.
Dar, trebuie făcută diferența între ajutorul de înmormântare și ajutorul de deces. Deşi cele două noţiuni fac referire la acelaşi eveniment, ele se diferenţiază în funcţie de sursa din care sunt suportate.
Ajutorul de înmormântare, prevăzut în contract
Ajutorul de înmormântare decurge, așa cum arătam, dintr-o clauză a contractului individual de muncă, unde trebuie menţionată şi valoarea acestui ajutor, pentru situaţia în care un angajat are un deces în familie. Conform legii, se consideră membru de familie: soţul sau soţia; copiii proprii, copiii adoptati, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate; părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi. Suma respectivă nu este impozabilă, atât în cazul angajatului, cât şi în cazul altor persoane, dacă clauzele din contractele de muncă sau prevederile din legi speciale prevăd acordarea acestuia. La nivelul angajatorului, sumele respective vor reprezenta cheltuieli sociale deductibile, în limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de până la 2%, asupra fondului de salarii realizat anual, aşa cum este prevăzut în contractul de muncă.
Ajutorul de deces, un drept conferit de calitatea de asigurat
Dacă ajutorul de înmormântare se acordă de către angajator din surse proprii, respectând prevederile contractului de muncă, ajutorul de deces este un drept conferit ca urmare a calităţii de asigurat al celui decedat. Cuantumul ajutorului de deces este o sumă fixă, care se stabileşte anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Ajutorul de deces cuvenit pentru decesul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului reprezintă jumătate din cuantumul ajutorului de deces cuvenit pentru decesul asiguratului sau al pensionarului.
Valoarea ajutorului în 2016: 2.681 lei
În conformitate cu prevederile art. 16 din Legea nr.340/2015 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, cuantumul ajutorului de deces se stabileşte în condiţiile legii astfel: a) în cazul asiguratului sau pensionarului, la 2.681 lei; b) în cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 1.341 lei. Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale se stat şi se acordă, la cerere, pe baza cerifcatului de deces.
Banii pot fi ceruți în termen de 3 ani de la data decesului
Conform art.129 alin. 1 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare : a) de angajator, în cazul decesului angajatului, respectiv, al unui membru de familie al acestuia; b) de instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia; c) de casa teritorială de pensii, respectiv, de casa de pensii sectorială din București, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului sau al unui membru de familie al acestora. Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data decesului.
Citește și: Ajutorul de înmormântare, obligatoriu și pentru firmele private?