Ghiozdan greu? Ghid pentru părinți “Greutatea ghiozdanului nu ar trebui să depăşească 10% din greutatea corporală a unui copil. De exemplu, dacă greutatea medie a unui copil de 8 ani este de 24 kg, ghiozdanul acestuia nu ar trebui să depăşească 2 kg și jumătate. Ghiozdanul trebuie să fie de tip rucsac, să aibă două barete aranjate egal și să fie purtat aproape de spate, nu atârnat. Ghiozdanul nu trebuie ținut pe un singur umăr, de aceea ar trebui evitate ghiozdanele de tip troler sau de tip poştaș. Acestea vor produce dezvoltări asimetrice ale musculaturii, favorizând apariția, în viața adultă, a unor afecțiuni mult mai grave de tipul herniei de disc sau a spondilozei”, afirmă Bogdan Goga (foto), fizioterapeut în cadrul studioului de recuperare medicală Terapie pentru Mișcare.
Fizioterapeutul adaugă faptul că, la fel ca orice factor de mediu, şi ghiozdanul îşi poate pune amprenta asupra dezvoltării musculaturii şi, implicit, asupra dezvoltării mai mult sau mai puțin corecte a întregului organism. “Ghiozdanele grele pot fi un factor favorizant în apariția unor tulburări posturale. De asemenea, împreună cu alți factori de mediu precum poziția în bancă sau orele lungi petrecute la birou, în fața calculatorului, într-o poziție incorectă, pot duce la modificări posturale de tipul umerilor aduşi sau a cifozei, cunoscută în popor sub denumirea de
Ghiozdan prea greu? Ghid pentru părinți
Bogdan Goga, fizioterapeut în cadrul studiolui de recuperare medicală Terapie pentru Mișcare, le oferă părinților un ghid de prevenție, dar și sfaturi utile pentru identificarea și tratarea problemelor care pot apărea la copii din cauza ghiozdanelor grele și a poziției vicioase în bancă.
- Prevenția. Este cea mai simplă și eficientă metodă prin care ne putem preocupa de sănătatea copiilor noștri. Ca părinți, trebuie să aveți grijă ca aceștia să aibă o poziție corectă la birou, cu spatele şi coatele sprijinite de spătare, tălpile pe sol, să limitați timpul petrecut la birou, în fața calculatorului, și să îl prelungiți pe cel petrecut afară, în aer liber, unde cei mici pot face mișcare, activitate fizică regulată și sport. De asemenea, consultul periodic la medicul specialist pediatru, nu trebuie să lipsească.
- Evaluarea posturală. O dată pe lună trebuie să urmăriți linia umerilor, a omoplaților și a bazinului. Dacă apar inegalități, trebuie să mergeți la un ortoped pediatru pentru diagnosticarea problemei și după la un fizioterapeut pentru o evaluare posturală de specialitate prin care acesta va urmări amplitudinea de mişcare articulară şi tonusul muscular ale copilului. Astfel, va putea concepe un program de kinetoterapie individualizat, menit să corecteze postura şi să contribuie la o dezvoltare fizică armonioasă.
- Ședințele de recuperare medicală. Dacă se constată o tulburare posturală, medicul specialist poate recomanda recuperare medicală. Fizioterapeutul va personaliza un program de kinetoterapie, și va urmări ca terapia realizată prin mișcări specifice să corecteze sau să amelioreze afecț De regulă, kinetoterapia reprezintă una din cele mai eficiente soluții pentru tulburările posturale de tipul cifozei, scoliozei sau a cifoscoliozei deoarece aceasta reușește să redea echilibrul la nivelul muscular.
În ultimii 20 de ani, patologiile la nivelul coloanei vertebrale sunt într-o creștere alarmantă, durerile de spate fiind pe locul I ca incidență la nivel mondial, depășind cu mult hipertensiunea arterială (locul II) sau diabetul zaharat (locul III). De aceea trebuie să avem grijă de sănătatea copiilor noştri, conștienți fiind de faptul că durerile de spate pleacă din copilărie.