Amenzi de cinci ori mai mari pentru apelurile abuzive la 112

„Începând de astăzi, apelarea abuzivă a numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112 sau transmiterea de mesaje abuzive la numărul 113 ori la numărul 114 se sancţionează cu amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei.

De asemenea, alertarea falsă a agenţiilor specializate de intervenţie este sancţionată cu amendă de la 1.500 de lei la 5.000 de lei. Apelarea abuzivă reprezintă apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără ca apelantul să justifice o stare care necesită acţiunea agenţiilor specializate de intervenţie, sau apelarea numărului 112 pentru a aduce injurii operatorilor”, transmite Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), printr-un comunicat, potrivit Mediafax.

Potrivit legii, alertarea falsă este utilizarea intenţionată, nejustificată, a numărului 112 pentru determinarea alarmării sau intervenţiei agenţiilor specializate de intervenţie (structurile autorităţilor administraţiei publice, care au rolul de intervenţie imediată pentru soluţionarea urgenţelor în domeniile ambulanţei, serviciilor mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare – S.M.U.R.D., poliţiei, jandarmeriei, serviciilor publice profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă, inclusiv S.M.U.R.D., contra terorismului, precum şi alte structuri).

Recomandări

Pensiile și salariile bugetarilor nu se majorează în 2025. Ordonanța „trenuleț”, adoptată de Guvern. Marcel Ciolacu: „Nu vreau să fiu popular, ci eficient”

Apelarea abuzivă înseamnă apelarea cu rea intenție a numărului 112, fără ca apelantul să justifice o stare care să necesite acțiunea agențiilor specializate de intervenție, adică Ambulanței, a SMURD, Poliției, Jandarmeriei, Salvamont, sau apelarea numărului unic de urgență 112 pentru a aduce injurii operatorilor, iar aici sunt incluse glumele, farsele.

Mariana Pop, purtător de cuvânt STS, în emisiunea Adriana Nedelea La FIX:

„STS nu are competența de a stabili că un apel este fals, agențiile specializate de intervenție, cele pe care le enumerasem anterior, ele pot confirma în urma intervențiilor care apeluri sunt false și care sunt cu adevărat urgențe. Serviciul de urgență 112 administrat de STS tratează fiecare apel conform procedurilor care se aplică în situațiile de urgență, adică operatorii 112 analizează, direcționează, și transmit operativ apelurile de urgență către dispeceratele de urgență iar în funcție de natura evenimentelor și de consecințele acestora, pe baza unui index al incidentelor stabilit de toate aceste structuri specializate în soluționarea urgențelor. STS nu are competența de a stabili sau nu dacă apelul este fals” a precizat purtătorul de cuvânt al instituției.

Românii au apelat de mai bine de 3,6 milioane de ori numărul de urgență 112 în primele opt luni ale anului pentru a semnala cazuri care nu reprezentau, în realitate, urgențe, arată Hotnews, care citează informații oficiale furnizate de STS.

Recomandări

România va închide 40 de puncte de trecere a frontierei, după aderarea la Schengen. Ce se va întâmpla cu personalul

Peste 921.000 de apeluri au fost clasificate drept abuzive, iar majoritatea au fost inițiate de aceleași persoane care au mai apelat serviciul de urgență de cel puțin două ori în această perioadă. Polițiștii au aplicat în acest context peste 30.000 de amenzi.

Poliţiştii dau şi exemple de situații de urgență și situații care nu reprezintă un pericol.

Situații urgente: Accidente de aviaţie/la metrou/feroviare/cu victime, persoane blocate/navale/montane/în peşteri, canioane/determinate de factori de mediu, avarii sau accidente industriale, explozii, incendii, arsuri termice/electrice/chimice, cutremure, fenomene hidrologice/meteo periculoase, fulgeraţi/trăsniţi, persoane căzute în locuri publice, conflicte şi agresiuni fizice, tâlhării, furturi, folosirea armamentului, persoane dispărute/găsite etc.

Situații care nu reprezintă o urgenţă: Accidentele rutiere fără victime (tamponări), aflarea datei şi a orei, aglomerarea traficului, încărcarea cartelelor de telefoane mobilă, inundaţie în apartament sau subsolul blocului, pierderea sau găsirea de obiecte personale, solicitarea de informaţii despre numărul de telefon, emitere cărţii de identitate, paşaportului, cazierului, despre trafic sau programul instituţiilor publice etc.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro