Programele naționale de transplant, în pericol. Centrele din Ploiești, Pitești și Tulcea au cerut să fie închise din lipsa donatorilor

Șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgență de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, profesor doctor Horațiu Suciu, a declarat ieri, într-o conferință de presă, că rata refuzului donării de organe a crescut pe fondul controverselor din spațiul public, iar din acest motiv abia acum a avut loc primul transplant de cord din acest an din România.

O echipă din cadrul Institutului de Urgență de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, condusă de dr. Horațiu Suciu, a efectuat, sâmbăta trecută, primul transplant de cord din acest an din România, receptor fiind un pacient de 49 de ani din București, aflat într-o stare foarte gravă.

Prima intervenție de transplant cardiac din țară a început sâmbătă noaptea, la ora 1.00, și s-a finalizat ieri dimineață la ora 8.00, iar de aceasta a beneficiat un bărbat din București, aflat pe lista de transplant de peste un an, donatorul fiind un tânăr de 19 ani, din județul Harghita, care și-a pierdut viața într-un accident rutier.

”Au fost câțiva potențiali donatori, dar toți de la care speram să fie un acord, fiind eligibili, în acest an au refuzat donarea. S-au făcut în țară 11 – 12 prelevări de organe, dar în nici una dintre acestea cordul nu era eligibil pentru transplant. Consider că rata refuzului a crescut, deși nu am făcut un studiu, dar impresia mea este că a crescut rata refuzului și este o condiționalitate multiplă vizavi de această situație. A dona este un lucru nobil și nu trebuie să uităm că o parte a celor care donează inima sau alte organe continuă să trăiască în trupul altuia. E nobil să salvezi o viață”, a arătat dr. Suciu, citat de Agerpres.

Recomandări

Sfârșitul erei gazului rusesc ieftin în UE. Consecințe și alternative pentru state membre

Acesta a spus că medicii în continuare sunt motivați profesional să efectueze această activitate de transplant, însă toate segmentele societății trebuie să contribuie la aceasta.

”Există controverse cu privire la cum sunt aleși pacienții pentru transplant. Aceștia sunt aleși în funcție de grupa sangvină. Înaintea pacientului din București, pe lista de așteptare se aflau încă doi tineri – un bărbat de 37 de ani și o tânără de 30 de ani -, care între timp au decedat. Lista este foarte fragilă, pacienții așteaptă cu sufletul la gură un transplant. Presiunea este mare atât pe ei, cât și pe personalul medical”, a explicat dr. Horațiu Suciu.

Numărul donatorilor de organe pentru transplant și implicit de transplanturi înregistrează o scădere începând din vara anului 2016, a declarat și Victor Zota, coordonatorul programului național în domeniu.

„Anul acesta, lucrurile nu stau foarte bine. Avem în jur de 20 de donatori de la care s-au înregistrat organe și țesuturi în momentul de față. În general, în perioada asta aveam mai mulți. Sunt în țară trei spitale care vor să își închidă programele de declarare a morții cerebrale și de declarare a donatorilor – Pitești, Ploiești și Tulcea. Ne-au informat deja în scris”, a afirmat Zota vineri, la manifestările organizate cu prilejul celei de-a XIII-a ediții a Zilei Naționale a Transplantului din România.

Recomandări

Elogiu adus României de televiziunea americană CNN: „Nu au mai rămas multe locuri în Europa, dar România se apropie”

Citește și: Ce caută procurorii antimafie la „Tatăl transplanturilor”, medicul Mihai Lucan. România, implicată în traficul de organe?

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro