Aceasta a mai afirmat că numai anul trecut s-au instituit sechestre în valoare de peste 660 de milioane de euro.
De asemenea, Kovesi a menționat că DNA are acum o direcție care caută special bunuri pe care să le indisponibilizeze și că instituția a reușit să pună pentru prima oară sechestru și în afara țării.
Este vorba de o serie de vile aflate în sudul Franței, într-un dosar cu un prejudiciu de 5 milioane de euro, a mai spus procurorul-șef al DNA.
Fiscul, arătat din nou cu degetul
Kovesi a mai arătat că după ce bunurile sunt indisponibilizate, judecătorii dau decizii și, dacă se constată vinovății, atunci organele din subordinea Ministerului de Finanțe sunt cele îndreptățite să facă executarea acestora.
”O să mă întrebați ce se întâmplă cu aceste valori. În momentul în care judecătorii pronunță hotărârile definitive de condamnare și dispun confiscarea, modul în care se execută aceste hotărâri judecătorești care sunt obligatorii, au putere de lege, trebuiesc făcute și trebuiesc executate de către organele financiare care sunt în subordinea Ministerului Finanțelor. Doar în dosarele DNA în care judecătorii dispun confiscare sumele sunt de 200-300 de milioane de euro anual.
Dar Ministerul Finanțelor, prin organele sale interne trebuie să ne explice cât la sută din aceste valori recuperează, pentru că vorbim de terenuri sechestrate, imobile și aici mă refer la blocuri, case, vile de lux, autoturisme și care pot fi executate. Anul trecut a fost primul an în care DNA a reușit să indisponibilizeze bunuri aflate și în străinătate. Am sechestrat mai multe vile de lux aflate în sudul Franței până la concurența sumei de cinci milioane de euro. Din această perspectivă, DNA își face treaba. Am înființat un compartiment de investigații financiare, al cărui rol exact acesta este. Urmare a faptului că am înființat acest compartiment, și sumele sechestrate au crescut”, a afirmat Kovesi.
Fiscul a fost de mai multe ori arătat cu degetul, fiind acuzat că nu recuperează prejudiciile din dosarele cu soluție definitivă.
România a înființat în 2015 și Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), aflată în subordinea Ministerului Justiției. Potrivit site-ului acesteia, instituția a indisponibilizat până acum sume totale de 705 milioane de lei și a valorificat din confiscări alte 20,5 milioane de lei.
9 milioane de pensii sau 3,87 milioane de salarii
Suma de două miliarde de euro este echivalentă cu 1% din Produsul Intern Brut (PIB). Concomitent, de aceiași bani se pot plăti 9 milioane de pensii medii, având în vedere că pensia medie este de 1.025 lei, potrivit Ministerului Muncii. Suma este îndeajuns de mare pentru plata a 750.000 de pensii medii timp de un an.
În fine, cu aceiași bani se pot plăti 3,87 de salarii medii de 2.392 lei, cât a fost câștigul salarial mediu în România în luna octombrie, potrivit Institutului Național de Statistică. Cu cele 2 miliarde de euro se pot plăti 322.000 de salarii medii timp de un an.