INTERVIU VIDEO / Teodor Meleşcanu: Poziţia României în UE nu va fi afectată de scandalul privind mutarea ambasadei la Ierusalim

• În acest context, decizia guvernului român de a adopta un memorandum privind mutarea ambasadei din Tel Aviv la Ierusalim pare, deopotrivă, o măsură de precauţie şi un pariu riscant pe noua politică americană. Teodor Meleşcanu mai spune că poziţia României în Uniunea Europeană nu va avea de suferit pentru că ţara noastră susţine hotărârea americanilor de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului. Ministrul crede că MAE şi-ar fi putut face mai bine treaba dacă informaţia privind memorandumul adoptat în secret de guvern nu apărea în presă şi dacă nu exista un anunţ din partea şefului PSD, Liviu Dragnea.

Cum comentaţi rechemarea ambasadorului palestinian la Ramallah?

Este una din practicile diplomatice, atunci când există probleme, ca ambasadorii să fie rechemaţi pentru consultări în capitală. Din punctul nostru de vedere, desigur că respectăm această decizie, dar în acelaşi timp aş vrea să adaug faptul că, în realitate, exact în perioadele când apar anumite dificultăţi în relaţiile bilaterale este cu atât mai necesară prezenţa unui ambasador care transmite mesaje şi poate să contribuie la găsirea unor soluţii. Chiar fac un apel la toţi factorii interesaţi să evite adoptarea unor măsuri care ar putea aduce prejudicii unui proces politic de negociere pe ideea creării celor două state, Israel şi Palestina, care să trăiască în pace şi securitate.

Recomandări

Pensiile și salariile bugetarilor nu se majorează în 2025. Ordonanța „trenuleț”, adoptată de Guvern. Marcel Ciolacu: „Nu vreau să fiu popular, ci eficient”

România a avut un rol istoric în procesul de pace între Israel şi Palestina. Va anula această decizie recentă a României tot creditul acordat în zona diplomatică?

În niciun caz. Ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă a fost o blocare totală a procesului de pace din Orientul Apropiat. Nu a existat niciun fel de deschidere care să conducă la găsirea unei soluţii. După decizia adoptată de preşedintele Trump în legătură cu mutarea sediului ambasadei Statelor Unite la Ierusalim a început o dezbatere, cu unii pentru şi alţii împotrivă, dar care a determinat o readucere a acestei teme în prim-planul actualităţii. Sunt convins că administraţia americană va prezenta cât mai curând, aşa cum a spus în repetate rânduri, un proiect de pace pentru Orientul Mijlociu. Într-o asemenea situaţie şi noi trebuie să evaluăm modul în care ne plasăm şi care este foarte clar. Este aceeaşi poziţie pe care am avut-o întotdeauna. Suntem în favoarea unor negocieri politice între cele două părţi. Dorim ca în Orientul Apropiat să coexiste în pace şi securitate două state, Palestina şi Israelul, şi considerăm că în general măsurile unilaterale nu sunt de natură să producă efecte pozitive ci, dimpotrivă, efecte negative. Poziţia României ar răspunde şi intereselor Israelului şi intereselor palestinienilor. Nu văd de ce cineva ar avea o altă opinie decât exprimarea voinţei noastre foarte clare de a se găsi cât mai rapid o soluţie politică la această criză.

Recomandări

Susţinătorii lui Călin Georgescu au creat haos la Curtea de Apel București. Procesul privind reluarea alegerilor prezidenţiale, suspendat

Faptul că ar răspunde nevoilor palestinienilor este îndoielnic, mai ales că am văzut ce s-a întâmplat la graniţa Fâşiei Gaza cu Israelul. În plus, o măsură unilaterală este şi cea a SUA privind mutarea ambasadei. Cum va fi ajutat procesul de pace? Este greu ca SUA şi ţările care îi urmează exemplul să mai fie consideraţi „brokeri oneşti” în acest proces.

Trebuie să vă spun foarte direct că din punctul meu de vedere şi nu numai al meu,  este o idee larg împărtăţită între colegii noştri, Statele Unite sunt unul dintre cei mai importanţi jucători în această zonă şi orice proces de pace nu va putea să ajungă la un rezultat serios, palpabil şi cu garanţii fără implicarea SUA. Din acest punct de vedere cred că sunt mai degrabă prime reacţii la ideea programului de pace, mai ales că programul respectiv nu a fost încă prezentat public.

Domnule ministru, având în vedere poziţia Comisiei Europene, într-o totală contradicţie cu cea a SUA, România pare că, prin Guvern, a ales o tabără, adică să susţină Statele Unite în decizia sa. Cum credeţi că ne vom poziţiona în cadrul UE şi care vor fi efectele?

România este poate una dintre ţările cele mai interesate în rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu. Aproximativ 10% din populaţia israeliană este  compusă din emigranţi care au plecat din România şi descendenţii lor din Israel. Deci avem o legătură umană, dincolo de cea politică. Acelaşi lucru este valabil, într-o măsură destul de mare, şi în ceea ce îi priveşte pe palestinieni. A existat din partea României un sprijin constant, inclusiv acum, sprijin în bani pentru ajutorarea refugiaţilor din Palestina, iar foarte mulţi palestinieni au beneficiat de burse în România, unii dintre ei sunt căsătoriţi cu românce sau cu români. Există pentru România un interes deosebit pentru a se ajunge la rezolvarea acestei crize din Orient. Noi ceea ce am făcut şi facem este de a ne plasa obiectiv şi echilibrat într-o problemă care este, într-adevăr, foarte dificilă.

Recomandări

De ce a primit Mario Iorgulescu pedeapsa maximă pentru ucidere din culpă. Judecătorii invocă „gravitatea deosebită a faptei”, dar și „lipsa de asumare”

Teodor Meleşcanu, în dialog cu jurnaliştii Libertatea, Dragoş Sasu şi Ionuţ Iordăchescu

Dar nu creează probleme în UE?

Singura noastră problemă a fost ca toate deciziile UE să fie la fel de echilibrate şi de echidistante aşa cum este poziţia noastră. Nu am blocat noi, de fapt, comunicarea comună a statelor membre ale UE, ci am propus alte formule care să nu prejudicieze asupra rezultatului final al comunicării UE şi nimic altceva. 

Explica MAE în acel comunicat, apărut după ştirea cum că România nu a susţinut declaraţia comună a UE, că nu aţi fost de acord cu faptul că era subliniată ideea mutării ambasadelor europene de la Tel Aviv la Ierusalim. Înţelegem de aici că unul dintre punctele acelei declaraţii era că statele membre UE nu se angajau să nu urmeze exemplul SUA?

Nu au existat asemenea formulări. Era doar o referire la faptul că, potrivit rezoluţiei Consiliului de Securitate numărul 478, statutul Ierusalimului trebuie să se stabilească prin negocieri directe între israelieni şi palestinieni, iar până la data respectivă era o recomandare a Consiliului de a nu se muta oficiile diplomatice de la Tel Aviv la Ierusalim.

Pentru oamenii care nu cunosc foarte bine aceste jocuri diplomatice. Credeţi că poziţia României în UE va fi afectată această decizie de a susţine hotărârea luată de SUA? Pare că sunt două clivaje. Primul între UE şi SUA, pe problema Ierusalimului, a Iranului, a tarifelor de import şi a altpra, şi un al doilea clivaj în interiorul UE.

Nu ne poate afecta pentru că atunci când se face o declaraţie sau o comunicare comună de către statele membre ale UE ea trebuie agreată de către toţi membrii. Spre deosebire de piaţa unică, unde există obligaţia de respectare a unor decizii ale Comisiei sau ale Parlamentului European, în cazul Consiliului pentru Afaceri Externe, politica externă, justiţia şi afacerile interne nu fac parte din acquis-ul european. Din acest punct de vedere era normal să existe o negociere care să conducă la un text acceptabil tuturor statelor membre UE. Chiar am avut şi anumite reacţii din partea unor state importante din UE, care fac parte din motorul Uniunii Europene, care ne-au spus că ar fi votat cu formularea propusă de noi. Nu e prima oară când statele membre ale Uniunea Europeană, pe diverse teme, au opinii diferite. Ceea ce am căutat noi să facem a fost să găsim un limbaj comun acceptabil pentru toate statele UE.

Ne puteţi explica ce înseamnă acel memorandum adoptat de Guvern. Este o fază incipientă a mutării ambasadei, este un proces de analiză?

Obiectivul acestui memorandum a fost aprobarea de  către guvern a declanşării unui proces de evaluare în legătură cu poziţia României în condiţiile date. Din punct de vedere politic, juridic, economic şi umanitar. Asta a fost pentru noi indicaţia cea mai importantă care a făcut obiectul deciziei. Am demarat acest proces, am avut consultări pe probleme juridice şi de securitate, am avut de asemenea o convocare pentru săptămâna aceasta a altor ministere, Economie, Mediul de Afaceri şi Comerţ Exterior şi altele, inclusiv agricultura, care au foarte multe proiecte în zona respectivă. Dorim să facem o analiză foarte clară, cu avantaje şi dezavantaje, care să fie pusă pe masa decidenţilor politici – Preşedintele, Parlamentul, Guvernul – astfel încât în momentul în care adoptăm o decizie ea să fie bine fundamentată.

Guvernul României explica într-un comunicat că acel document a fost trecut la categoria ,,clasificat” deoarece include chestiuni de politică externă. De când este politica externă o chestiune netransparentă care este trecută la categoria „clasificat”?

Dintotdeauna. Din istorie, diplomaţia este arta negocierilor care nu sunt neapărat publice. Plasarea acestui document la categoria documentelor confidenţiale a avut ca obiectiv să nu apară o dezbatere publică, eventual contradictorie aşa cum s-a şi văzut, pentru a ne permite să ajungem la o abordare comună între principalii beneficiari politici ai statului.

Aţi luat în calcul şi riscurile de securitate asupra diplomaţilor?

Bineînţeles. Toate. Şi nu numai asupra lor. Mai sunt şi altele.

Dacă informaţia privind memorandumul nu era „scursă” pe surse în presă şi nu era anunţată de dl Dragnea…

Ne-am fi putut face treaba foarte bine, în linişte, şi să punem cu adevărat pe masă o analiză profesionistă. MAE nu face politică de partid, ci politică naţională. 

A apărut în presă că o posibilă nominalizare pentru postul de ambasador al României în Israel este actualul consul al României la New York, domnul avocat Cătălin Dancu?

Deocamdată nu am făcut altă propunere.  Există o propunere în persoana Monicăi Gheorghiţă, secretar de Stat, şi aşteptăm din partea preşedintelui să vedem. Evident că dacă [Preşedintele] nu va fi de acord se deschide din nou procesul de evaluare şi de noi propuneri şi, bineînţeles, dl Dancu şi alţii sunt candidaţi cu şanse foarte bune.

Contează să avem un ambasador la Tel Aviv în această perioadă foarte tensionată?

Sigur, da. Este unul dintre cele mai importante lucruri de care ar trebui să ne putem folosi în această perioadă.

În urmă cu un an, vă întrebam într-un interviu care sunt principalele obiective de politică externă ale României. Voi relua două dintre ele: candidatura României la Consiliul de Securitate al ONU, membru nepermanent, şi candidatura la OCDE. În ce măsură va fi afectată candidatura României pentru mandatul din Consiliul de Securitate din cauza acestei decizii privind ambasada? Şi separat, în ce etapă suntem cu candidatura la OCDE şi cât este de importantă, pentru că oamenii nu prea au auzit de ea.

La prima chestiune vă răspund că nicio analiză care se face într-un stat nu poate să afecteze în vreun fel înţelegerile pe care le-am stabilit. În această etapă nu ar trebui ca cineva să se teamă că va fi un anumit rezultat pe care nici noi nu îl ştim.

Dar nici statele arabe nu se vor îngrămădi să ne susţină.

Deocamdată, ceea ce pot să vă spun este că în ultimele două luni am făcut mai multe vizite în ţări arabe, Algeria, Tunisia, Maroc, Libia, şi toată lumea mi-a spus acelaşi lucru: atâta timp cât sunteţi într-un proces de evaluare nu avem niciun motiv să ne schimbăm sprijinul pentru dumneavoastră, dar după decizie va trebui să vedem ce se întâmplă. 

În legătură cu OCDE. A fost o pregătire foarte serioasă şi destul de multe eforturi şi energie s-au depus. Astăzi suntem consideraţi ca fiind candidatura cea mai serioasă, împreună cu Argentina, şi există posibilitatea ca la sfârşitul acestei luni, la reuniunea Consiliului de Securitate al OCDE, România să fie nominalizată pentru începerea negocierilor.

Se apropie summitul NATO. Au fost declaraţii şi tensiuni între SUA şi anumite ţări europene, precum Germania. Credeţi că poziţionările recente ale SUA ar putea să afecteze coeziunea la nivelul NATO?

În mod evident există o diferenţă de poziţie între Statele Unite şi ţările UE. În NATO, însă, lucrurile stau cu totul altfel. Este vorba de o alianţă politco-militară, cu o structură foarte importantă de decizie şi e conducere a unor operaţiuni care are drept scop asigurarea securităţii tuturor statelor membre; şi a statelor europene şi a Statelor Unite şi a altor participanţi la Tratatul de la Washington. Sigur, sunt nuanţe, există interpretări diferite, dar, din de vedere al Alianţei principiile fundamentale, în special articolul 5, care stă la baza tratatului de la Washington, acela de a apăra orice ţară care face faţă unei agresiuni, rămâne piatra de temelie. Mai mult, vreau să vă spun că şi Administraţia americană, care avea anumite poziţii, a făcut declaraţii foarte ferme în legătură cu respectarea articolului 5 de către SUA inclusiv cu ocazia vizitei la Washington a preşedintelui Iohannis.

CITEȘTE ȘI: VIDEO EXCLUSIV/ Ioana Păun, regizoarea care urcă realitatea pe scenă. Piesa OMG vorbește despre dreptul femeii musulmane de a purta burka

Urmărește-ne pe Google News