Avocatul Poporului analizează atacarea la CCR a ordonanței care impune cumpărarea cartelelor de telefon doar cu buletinul. În 2014 a fost declarată neconstituțională

Ordonanța a fost adoptată de Guvernul Dăncilă, după criza declanșată de crimele din Caracal, cu scopul de a limita numărul apelurilor false la numărul de urgență 112.

Ordonanța de Urgență adoptată de Guvern pe 27 august prevede că, începând cu 1 ianuarie 2020, cartelele de telefon prepay se vor putea achiziționa doar pe baza actului de identitate.

Reamintim că, în anul 2014, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o lege în acest sens.

”În privința OUG nr. 62/2019 pentru modificarea și completarea OUG nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență și pentru completarea OUG nr. 111/2001 privind comunicațiile electronice, aceasta se află în proces de analiză la nivelul consilierilor și experților din cadrul instituției, iar decizia finală va fi adusă la cunoștința opiniei publice și va fi publicată pe site-ul instituției”, se arată în răspunsul primit de Libertatea, care este semnat de Ecaterina Mirea, adjunct al Avocatului Poporului.

Renate Weber a atacat și Codul Administrativ

Avocat al Poporului este din iunie Renate Weber, fost europarlamentar ALDE.

Aceasta a atacat recent la CCR Codul Administrativ, care acordă primarilor pensii speciale și permite înstrăinarea activelor prin vot cu majoritate simplă.

Recomandări

Marcel Ciolacu a anunțat data la care România va intra în Schengenul terestru, după întâlnirea cu Mark Rutte

De curând, ALDE a ieșit de la guvernare, plasându-se în opoziție față de PSD.

În 2014, stocarea datelor la cumpărarea cartelelor era neconstituțională ”în ansamblul său”

Judecătorii constituționali au stabilit, în 2014, că legea privind cartelele prepay încalcă legea fundamentală. La acel moment, CCR argumenta că aceasta este neconstituțională ”în ansamblul său” pentru că nu oferă garanții care să asigure confidențialitatea datelor personale.

CCR mai nota atunci că legea privind cartelele prepay încalcă principiul proporționalității și aduce atingere viații private și secretului corespondenței.

Judecătorii CCR și-au argumentat atunci decizia astfel:

”Reținerea și păstrarea datelor constituie în mod evident o limitare a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, respectiv a drepturilor fundamentale protejate constituțional referitoare la viață intimă, familială și privată, la secretul corespondenței, precum și libertatea de exprimare.

O astfel de limitare poate opera însă în conformitate cu dispozițiile art. 53 din Constituție, care prevăd posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, pentru desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.

Recomandări

Elena Mateescu, șefa ANM, despre episodul de iarnă care lovește România: „De joi, se va răci semnificativ”

Măsura restrângerii poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

motivarea deciziei Curții Constituționale

Nu există echilibru între stat și cetățean

CCR mai preciza că măsurile nu au caracter precis și previzibil, fiind o ingerință a statului în drepturile fundamentale ale cetățenilor.

”Or, în condițiile în care măsurile adoptate prin legea supusă controlului de constituționalitate nu au un caracter precis și previzibil, ingerință statului în exercitarea drepturilor mai sus menționate, deși prevăzută de lege, nu este formulată clar, riguros și exhaustiv pentru a oferi încredere cetățenilor, caracterul strict necesar într-o societate democratică nu este pe deplin justificat, iar proporționalitatea măsurii nu este asigurată prin reglementarea unor garanții corespunzătoare, Curtea constată că dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 26, art. 28, art. 30 și art. 53 din Constituție”, mai scrie în decizie.

Așadar, limitarea exercițiului acestor drepturi personale în considerarea unor drepturi colective și interese publice, ce vizează siguranța națională, ordinea publică sau prevenția penală, rupe justul echilibru care ar trebui să existe între interesele și drepturile individuale, pe de o parte, și cele ale societății, pe de altă parte, legea criticată nereglementând garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor față de riscurile de abuz, precum și față de orice accesare și utilizare ilicită a datelor cu caracter personal”.

motivarea deciziei Curții Constituționale

Recomandări

Mircea Geoană, după răspunsul dat de Elena Lasconi la o întrebare de politică externă: „Doamne, Dumnezeule!”

Nu există garanții privind stocarea datelor

Curtea mai constată că, deși nici Constituția și nici jurisprudența CCR nu interzic stocarea preventivă, fără o ocazie anume, a datelor de trafic și de localizare, modalitatea prin care sunt obținute și stocate datele ”nu respectă condițiile impuse de principiul proporționalității, nu oferă garanții care să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal, aducând atingere însăși esenței drepturilor fundamentale referitoare la viață intimă, familială și privată și la secretul corespondenței, precum și libertății de exprimare”.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro