Ce înseamnă creșterea economică de 13,6% pentru cetățeni. Economist: „La omul simplu nu au ajuns decât scumpirile”

Oamenii simpli nu au beneficiat prea mult de creșterea puternică înregistrată de economia României, ba chiar au fost afectați din plin de scumpirile la energie, gaze și alimente, mai arată analiștii.

Premierul Florin Cîțu a anunțat marți, 18 august, că România a consemnat o creștere economică record, de 13,6%, aceasta fiind cea mai rapidă revenire economică pe care a avut-o România în ultima sută de ani.

13,6% este o cifră pe care cu toții trebuie să o ținem minte, deoarece reprezintă creșterea economică din trimestrul II, anul acesta. (…) E simplu, am spus-o și o repet: întâi investim, apoi avem creștere economică și după aceea rezultatele sunt împărțite tuturor românilor prin mecanismele economiei de piață și nu pe criterii politice.

Florin Cîțu:

Creștere prin îndatorare și consum

Economiștii îl contrazic însă pe Cîțu. Consultantul fiscal Emilian Duca spune că prin această creștere, România a ajuns înapoi la stadiul de dinainte de pandemie.

Dar ne-am întors cu o datorie publică mai mare și cu deficit comercial uriaș.

Emilian Duca:

Recomandări

Cazul Șoșoacă. Kremlinul jubiliează după deciziile CCR și BEC

„La omul simplu nu au ajuns decât scumpirile”, punctează și profesorul de economie Mircea Coșea, fost ministru al reformei.

Ce s-a scumpit până acum

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), energia electrică era în luna iulie cu 23,15% mai scumpă față de luna decembrie 2020, la gaze scumpirea era de 20,49%, în vreme ce la carburanți creșterea de preț a fost de 11,27%.

De asemenea, în aceeași perioadă s-au mai scumpit uleiul (14,19%), citricele (13,4%), fructele proaspete (10,93%), serviciile poștale (5,51%), peștele (3,89%) și pâinea (3,11%) .

Pentru finalul acestui an, BNR estimează o inflație de 5,6%.

Câștigul salarial mediu net era de 3.541 de lei pe lună în luna iunie, în urcare cu 7,4% față de iunie 2020. Creșterea reală a fost de 3,3% în aceeași perioadă, mai arată datele INS.

Utilitățile, principala problemă

Consultantul fiscal Emilian Duca acuză că scumpirea utilităților este în totalitate vina ANRE, în vreme ce scumpirea alimentelor are la bază tot creșterea utilităților suferită de producătorii agricoli și scumpirea transportului.

Recomandări

Milioane de euro date de partide televiziunilor, pentru promovare în campanie electorală. O singură emisiune, plătită cu peste 200.000 de euro

Coșea recunoaște că o parte din inflație vine din factori externi, precum creșterea cotațiilor petrolului și scumpirea materiilor prime. Însă acesta acuză la rândul său că scumpirile la energie vin din modul greșit în care s-a făcut liberalizarea la energie și gaze.

Româniile paralele

Creșterea economică este reală și este binevenită, dar există probleme cu redistribuirea acesteia către toată populația, spune consultantul fiscal Adrian Bența.

„Avem persoane cărora le-au crescut veniturile, altora nu. La clasa de mijloc am observat o problemă: scade numărul, ceea ce este îngrijorător. În privința persoanelor sărace, problema clară este creșterea prețurilor”, spune Bența.

Pensionarii și cei cu venituri mici, afectați disproporționat

Bența explică și cum sunt resimțite efectele inflației.

Recomandări

Cauzele care au dus la eșecul serviciilor de informații israeliene de a preveni atacul Hamas din 7 octombrie. Lecțiile învățate

„Dacă se scumpesc alimentele, cumperi mai puțin sau mai prost. La curent, s-a scumpit și trebuie să plătești ca să nu te deconecteze. La transport începe să crească, iar la utilități se va vedea la iarnă. Pentru cineva cu salariu de 10.000 de lei, o creștere cu 5% a prețurilor nu te afectează. Însă la cei cu 1.500 de lei, cam cât este salariul minim, sau la pensionari, efectele sunt mult mai mari, sunt afectați disproporționat”, a declarat Bența.

Redistribuirea, incorectă

Creșterea nu este pentru toți, iar de pe urma ei au beneficiat doar anumite categorii, continuă acesta.

„Teoretic, redistribuirea este de piață, dar practic nu toți au acces la ea”, spune Adrian Bența.

Profesorul Mircea Coșea îl contrazice și el pe premierul Cîțu și spune că redistribuirea nu se face prin criterii economice, așa cum a declarat, ci tot pe baze politice.

Acesta dă ca exemplu Programul „Anghel Saligny”, prin care se acordă 50 de miliarde de lei către primari în următorii șase ani pentru lucrări de infrastructură rutieră, de apă și canal și de extindere a rețelelor de gaze.

Viitorul, cu multe nuanțe de gri

De asemenea, Coșea acuză că avansul economic se face pe baze nesănătoase.

„Guvernul nu are ce distribui, este, de fapt, pe pierdere. Aceasta este doar o recuperare economică și se face prin dezechilibre importante: Guvernul se împrumută masiv și importăm masiv, astfel că deficitul comercial este mare. Din căderea avută anul trecut s-a recuperat ceva, dar doar prin consum, nu prin investiții”, a spus Coșea.

Guvernul prognozează în acest an un deficit bugetar de 7,13% din Produsul Intern Brut (PIB), mult peste limita de 3% prevăzută de tratatele europene, ca urmare a efectelor pandemiei.

Coșea a mai afirmat că o sursă nouă de finanțare ar fi putut fi Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Alte țări au primit deja bani, la noi nici măcar nu e finalizat.

Mircea Coșea:

„Viitorul este cu nuanțe mari de gri”, conchide și consultantul fiscal Emilian Duca.

Urmărește-ne pe Google News