ComenteazăCuprins:
Oamenii simpli nu
au beneficiat prea mult de creșterea puternică înregistrată de economia României,
ba chiar au fost afectați din plin de scumpirile la energie, gaze și alimente,
mai arată analiștii.
Premierul Florin Cîțu a anunțat marți, 18 august, că România a consemnat o creștere economică record, de 13,6%, aceasta fiind cea mai rapidă revenire economică pe care a avut-o România în ultima sută de ani.
13,6% este o cifră pe care cu toții trebuie să o ținem minte, deoarece reprezintă creșterea economică din trimestrul II, anul acesta. (…) E simplu, am spus-o și o repet: întâi investim, apoi avem creștere economică și după aceea rezultatele sunt împărțite tuturor românilor prin mecanismele economiei de piață și nu pe criterii politice.
Florin Cîțu:
Creștere prin
îndatorare și consum
Economiștii îl
contrazic însă pe Cîțu. Consultantul fiscal Emilian Duca spune că prin această
creștere, România a ajuns înapoi la stadiul de dinainte de pandemie.
Dar ne-am întors cu o datorie publică mai mare și cu deficit comercial uriaș.
Emilian Duca:
„La omul simplu nu au ajuns decât scumpirile”, punctează și profesorul de economie Mircea Coșea, fost ministru al reformei.
Ce s-a scumpit
până acum
Conform datelor
Institutului Național de Statistică (INS), energia electrică era în luna iulie
cu 23,15% mai scumpă față de luna decembrie 2020, la gaze scumpirea era de
20,49%, în vreme ce la carburanți creșterea de preț a fost de 11,27%.
De asemenea, în aceeași perioadă s-au mai scumpit uleiul (14,19%), citricele (13,4%), fructele proaspete (10,93%), serviciile poștale (5,51%), peștele (3,89%) și pâinea (3,11%) .
Față de iulie 2020, creșterea medie a prețurilor a fost de 4,95%, iar cele mai mari majorări au avut loc la: energie electrică (24,65%), gaze (20,55%), ulei (18,08%), carburanți (12,96%), poștă (5,54%), brânză (4,05%) și țigări (4,94%).
Pentru finalul acestui an, BNR estimează o inflație de 5,6%.
Câștigul salarial mediu net era de 3.541 de lei pe lună în luna iunie, în urcare cu 7,4% față de iunie 2020. Creșterea reală a fost de 3,3% în aceeași perioadă, mai arată datele INS.
Utilitățile,
principala problemă
Consultantul
fiscal Emilian Duca acuză că scumpirea utilităților este în totalitate vina
ANRE, în vreme ce scumpirea alimentelor are la bază tot creșterea utilităților
suferită de producătorii agricoli și scumpirea transportului.
Coșea recunoaște
că o parte din inflație vine din factori externi, precum creșterea cotațiilor
petrolului și scumpirea materiilor prime. Însă acesta acuză la rândul său că
scumpirile la energie vin din modul greșit în care s-a făcut liberalizarea la
energie și gaze.
Româniile paralele
Creșterea
economică este reală și este binevenită, dar există probleme cu redistribuirea
acesteia către toată populația, spune consultantul fiscal Adrian Bența.
Acesta afirmă că
există trei Românii paralele: o Românie a oamenilor bogați, o Românie a clasei
de mijloc și una a oamenilor săraci.
„Avem persoane cărora le-au crescut veniturile, altora nu. La clasa de mijloc am observat o problemă: scade numărul, ceea ce este îngrijorător. În privința persoanelor sărace, problema clară este creșterea prețurilor”, spune Bența.
Pensionarii și
cei cu venituri mici, afectați disproporționat
Bența explică și
cum sunt resimțite efectele inflației.
„Dacă se scumpesc alimentele, cumperi mai puțin sau mai prost. La curent, s-a scumpit și trebuie să plătești ca să nu te deconecteze. La transport începe să crească, iar la utilități se va vedea la iarnă. Pentru cineva cu salariu de 10.000 de lei, o creștere cu 5% a prețurilor nu te afectează. Însă la cei cu 1.500 de lei, cam cât este salariul minim, sau la pensionari, efectele sunt mult mai mari, sunt afectați disproporționat”, a declarat Bența.
Redistribuirea,
incorectă
Creșterea nu este pentru toți, iar de pe urma ei au beneficiat doar anumite categorii, continuă acesta.
„Teoretic, redistribuirea este de piață, dar practic nu toți au acces la ea”, spune Adrian Bența.
Profesorul Mircea
Coșea îl contrazice și el pe premierul Cîțu și spune că redistribuirea nu se
face prin criterii economice, așa cum a declarat, ci tot pe baze politice.
Acesta dă ca
exemplu Programul „Anghel Saligny”, prin care se acordă 50 de miliarde de lei
către primari în următorii șase ani pentru lucrări de infrastructură rutieră,
de apă și canal și de extindere a rețelelor de gaze.
Viitorul, cu
multe nuanțe de gri
De asemenea,
Coșea acuză că avansul economic se face pe baze nesănătoase.
„Guvernul nu are ce distribui, este, de fapt, pe pierdere. Aceasta este doar o recuperare economică și se face prin dezechilibre importante: Guvernul se împrumută masiv și importăm masiv, astfel că deficitul comercial este mare. Din căderea avută anul trecut s-a recuperat ceva, dar doar prin consum, nu prin investiții”, a spus Coșea.
Deficitul comercial este diferența dintre importuri și exporturi. România a înregistrat un deficit comercial de 8,83 miliarde de euro în primele cinci luni ale acestui an, în urcare cu 1,47 miliarde de euro față de același interval din 2020, potrivit datelor INS.
Guvernul prognozează în acest an un deficit bugetar de 7,13% din Produsul Intern Brut (PIB), mult peste limita de 3% prevăzută de tratatele europene, ca urmare a efectelor pandemiei.
Coșea a mai
afirmat că o sursă nouă de finanțare ar fi putut fi Planul Național de
Redresare și Reziliență (PNRR).
Alte țări au primit deja bani, la noi nici măcar nu e finalizat.
Mircea Coșea:
„Viitorul este cu nuanțe mari de gri”, conchide și consultantul fiscal Emilian Duca.