Comentează- Fondul COVAX, alianța globală condusă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), trebuia să distribuie vaccinuri către țările care au posibilități materiale reduse. Deocamdată, aceste doze nu au sosit.
- Uniunea Europeană a eșuat în a trimite doze de vaccin către statele care negociază aderarea, confruntându-se ea însăși cu întârzierea livrărilor de vaccinuri.
- Lăsate fără opțiuni occidentale, statele europene din afara blocului comunitar își îndreaptă atenția către vaccinurile produse de China și Rusia.
- „Va fi un cost pentru UE în acest joc pragmatic: le oferă muniție celor care joacă pe cartea rusă”, crede Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I.C. Brătianu al Academiei Române.
În acest tablou al goanei după vaccinuri, prinsă între Vest și Est, profesorul de politologie Cristian Pârvulescu explică pentru Libertatea că situația nu este tocmai nouă.
„Statele Unite revin, odată cu alegerea lui Joe Biden, în rolul lor tradițional. Rusia încearcă să își stabilizeze poziția prin Sputnik, la fel și China. Vor să demonstreze că sunt acolo, la împărțirea puterii. Dar vaccinul chinezesc este de departe cel mai slab; cel rusesc are 92% eficacitate, am văzut, însă am îndoieli că este așa, deoarece tehnologia pe care se bazează nu permite rate așa mari. Oricum, 50-60% e mai bine decât zero. Ce știm sigur e că vaccinul Pfizer și-a dovedit eficiența în Israel”, a declarat Pârvulescu.
Vaccinuri chinezești și rusești pentru statele europene
China are, în acest moment, două vaccinuri, ambele realizate prin tehnologia virusurilor inactivate, adică similară cu tehnologia folosită la vaccinurile împotriva gripei. Unul dintre acestea este creat de Sinopharm – cu o eficacitate de 79%, potrivit BBC, celălalt e dezvoltat de Sinovac, cu o eficiență de 50,38%.
Prima țară europeană care a început campania de imunizare cu Sinopharm este Serbia, conform Financial Times.
„Lumea a lovit un aisberg, precum Titanicul, iar bogații se salvează doar pe ei și pe cei dragi lor”, a declarat săptămâna trecută președintele sârb Aleksandar Vucici, justificând de ce Serbia s-a îndreptat către vaccinurile produse de chinezi și ruși.
Cele două companii chineze au declarat că pot produce împreună două miliarde de doze anual, ceea ce le face indispensabile în combaterea pandemiei la nivel mondial.
În același timp, Rusia a anunțat o eficacitate de 92% pentru vaccinul Sputnik V. Acesta a fost comandat de Ungaria și Serbia. Iar Politico scrie că este un moment bun pentru Moscova de a-și spori influența.
Serbia a primit un milion de doze de la Sinopharm, 250.000 de doze de vaccin Sputnik și 19.500 de doze de vaccin Pfizer/BioNtech, conform agenției turce Anadolu.
Oferta otrăvită
China a anunțat că vaccinul său este disponibil și pentru alte țări. Cum Statele Unite și Uniunea Europeană au precontractat aproape toată producția de vaccinuri de la Pfizer și Moderna, multe alte țări în curs de dezvoltare au rămas să caute surse alternative. Iar acestea vin de la Rusia și China.
„Nu mai puteam aștepta”, spune guvernul de la Skopje, Macedonia de Nord, care a comandat deja 150.000 de doze din China și încearcă să mai achiziționeze 50.000 de doze ale vaccinului Sputnik V.
State precum Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia, Georgia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Republica Moldova, Ucraina nu au primit nicio doză din vaccinurile occidentale.
Cele mai multe state mai puțin înstărite se bazează pe schema COVAX, fondul organizat de OMS care să asigure că peste 90 de țări cu venituri mici și medii vor avea acces la serul anti-COVID. Dar eforturile sunt reduse, întrucât țările bogate cumpără vaccinuri direct de la producători, motiv pentru care dozele care intră în „coșul COVAX” pentru țările sărace sunt insuficiente. Mai mult, state dezvoltate precum Canada, Singapore și Noua Zeelandă au accesat schema COVAX pentru a achiziționa și mai multe doze.
Albania, în schimb, unde încă există amintirea tiranilor sprijiniți de Moscova și Beijing, a spus că nu va procura vaccinuri din Rusia sau China. Țara va începe o campanie de imunizare cu cele 970 de doze de vaccin Pfizer donate de o țară europeană anonimă.
Ungaria – gest politic pentru Rusia, AstraZeneca a făcut jocurile Marii Britanii
Politologul Pârvulescu subliniază că Ungaria lui Viktor Orban are relații preferențiale cu Rusia de zece ani, astfel că acceptarea vaccinului rusesc este un gest politic din aceeași categorie.
Pe de altă parte, UE s-a mai văzut pusă într-o situație nouă cu AstraZeneca. Oficialii europeni au acuzat compania că nu respectă graficele de livrare.
„S-a văzut că AstraZeneca a făcut jocul Londrei‟, a declarat profesorul pentru Libertatea.
Acesta mai spune că Uniunea Europeană nu a produs niciun vaccin, dar a făcut ceva foarte bine: strategia comună de achiziție a vaccinurilor.
Singure, statele erau piețe mici pentru vaccin, dar împreună UE este o piață imensă și e una solvabilă.
Cristian Pârvulescu:
Pfizer a anunțat zilele trecute că vaccinul anti-COVID îi va aduce venituri de 15 miliarde de dolari în acest an.
Rusia vrea să vaccineze estul Europei
Pentru Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I.C. Brătianu al Academiei Române, geopolitica vaccinurilor este mai legată de Rusia decât de China.
„Sunt două dimensiuni aici. Prima este cine trimite vaccinuri în vecinătatea UE, adică în statele din Parteneriatul Estic. Este vorba de teritoriul dintre NATO/UE și Rusia. E un semn pentru viitor. România a promis 200.000 de doze pentru Moldova, Polonia pentru Ucraina, UE a spus și ea că va da, rămâne să vedem. Va fi o competiție pentru marcarea teritoriului. Ambele părți au arătat că vor ceva, Rusia vrea și ea să vaccineze în Donețk și Transnistria”.
Acesta spune că Uniunea Europeană oferă muniție celor care joacă pe cartea rusă în estul Europei.
„Avantajul rușilor este că UE și Germania au spus că, dacă vaccinul rusesc trece testele, atunci va fi făcut în Europa. La fel și cel din China. Este o ușă deschisă, ca o invitație, chestiune care poate fi discutată din punct de vedere moral, având în vedere ce se petrece acum în Rusia cu Navalnîi sau cu protestele”, mai arată el.
Va fi un cost pentru UE în acest joc pragmatic: le oferă muniție celor care joacă pe cartea rusă.
Dan Dungaciu:
„Interesul european este, de fapt, interesul unui grup de state”
A doua dimensiune se referă la cât de dispusă e Uniunea Europeană să închidă ochii la o serie de lucruri pe care anterior le critica.
Dungaciu se referă atât la arestarea și condamnarea lui Alexei Navalnîi în Rusia, cât și la acordul de liber schimb pe care Uniunea Europeană l-a semnat pe final de decembrie cu China.
Decizia a fost criticată la acel moment de mai multe țări europene, dar și de Statele Unite.
China a fost acuzată în trecut de modul în care tratează minoritatea uigură, de înăbușirea protestelor pro-democrație din Hong Kong, dar și de furt de tehnologie și acordarea de subvenții masive companiilor sale.
Această bătălie are aerul unei operete. UE nu a fost solidară în aceste probleme, iar interesul european este, de fapt, interesul unui grup de state, adică Germania și Franța.
Dan Dungaciu:
China, cea mai mare provocare pentru Occident
„China este cea mai mare provocare pentru Occident de când există Occidentul”, a mai arătat profesorul.
Acesta spune că „este doar o chestiune de timp” până când puterea Chinei o va depăși pe cea a Rusiei în Europa.
Întrebat dacă se referă și la partea militară, Dungaciu a spus că viitoarele confruntări nu vor fi militare, ci economice. „Ar trebui și noi să ne aplecăm mai mult asupra acestui lucru”, a completat Dungaciu.
Ce se întâmplă în afara Europei: cazul Africa
Africa, cu o populație de 1,3 miliarde de oameni, va avea nevoie de cel puțin 1,6 miliarde de doze de vaccin pentru a putea vaccina 60% din populație. Ca atare, multe state și-au îndreptat atenția spre China.
Zimbabwe, Guineea Ecuatorială și Sierra Leone vor primi vaccinuri chinezești, iar Rwanda vrea și ea cât mai repede. De asemenea, gigantul chinez Alibaba a semnat o înțelegere cu Ethiopian Airlines pentru a livra vaccinuri în Africa.
Și o serie de state arabe vor vaccin chinezesc, precum Marocul și Emiratele Arabe Unite.
Nu numai Africa devine dependentă de China, ci și Asia de Sud-Est, regiune cu 648 de milioane de locuitori, potrivit The Diplomat.
Țări ca Filipine, Vietnam și Indonezia au deja diferende maritime cu China, dar au cerut vaccinuri chinezești. De asemenea, China donează un milion de doze Cambodgiei.
Rivalitatea cu India
Publicația South China Morning Post scrie, la rândul său, că Beijingul trimite doze și în Pakistan, rivala tradițională a Indiei.
Aceasta din urmă are un conflict de graniță cu China pentru o parte din munții Himalaya, soldat cu zeci de morți în 2020. După acel moment, India a blocat sute de aplicații chineze, ca represalii.
India este cel mai mare producător de vaccinuri din lume și vrea să exporte acum vaccinuri proprii, atât cele dezvoltate intern de Bharat Biotech, cât și altele realizate sub licența AstraZeneca de către Institutul Serului, conform BBC.
India a livrat un milion de doze în Africa de Sud, conform ziarului chinez. Țară care, de asemenea, a amânat campania de imunizare, în așteptarea serului de la AstraZeneca.
India a promis alte 20 de milioane de doze unor țări precum Nepal, Bangladesh, Sri Lanka, Afganistan, Seychelles și Mauritius. Africa este așteptată să primească 400 de milioane de doze din India.
Măreția și generozitatea Chinei
China a vrut să-și demonstreze măreția și generozitatea, însă în anumite țări are deja de înfruntat o opoziție.
În Filipine, o serie de parlamentari au criticat decizia de a comanda 25 de milioane de vaccinuri de la Sinovac, deoarece nu există aprobare oficială de urgență.
În Malaysia și Singapore, care au comandat doze tot de la Sinovac, oficialii au fost forțați să asigure oamenii că vaccinurile vor fi aprobate doar dacă se dovedește că sunt sigure.
Cel puțin 24 de țări au semnat înțelegeri cu China pentru vaccin, deoarece statele bogate au contractat aproape toată producția de la Pfizer și Moderna, scrie New York Times. În total, peste 40 și-au exprimat interesul, potrivit Chinei.
Există însă întârzieri în livrările către Turcia și Brazilia. Turciei i se promiseseră 10 milioane de doze Sinovac în decembrie, dar a primit doar 3 milioane în ianuarie.
Cuplate cu o eficiență mai slabă, acest lucru arată că va mai trece timp până când pandemia va fi pusă sub control.
Cu toate acestea, faptul că președintele turc Recep Tayyip Erdogan și cel indonezian Joko Widodo s-au vaccinat cu seruri chinezești duce la creșterea prestigiului Chinei.