ComenteazăGuvernul de coaliție condus de premierul Florin Cîțu trebuie să găsească 6 miliarde de euro astfel încât bugetul pe acest an să respecte atât reducerea de deficit, cât și și majorarea pensiilor, arată calculele Libertatea.
România a promis în fața Comisiei Europene o reducere a deficitului bugetar cu 2% din Produsul Intern Brut (PIB). Deficitul bugetar înseamnă diferența între venituri și cheltuieli, astfel că România trebuie să reducă această diferență pentru a nu se confrunta apoi cu creșterea dobânzilor și scăderea leului în fața euro și a dolarului.
Cum PIB-ul este în jur de 220 miliarde de euro, un procent de 2% înseamnă aproximativ 4,4 miliarde de euro.
La această sumă se adaugă alte 8 miliarde de lei, adică aproximativ 1,7 miliarde de euro, despre care premierul Florin Cîțu a spus recent că reprezintă echivalentul majorării pensiilor cu 14%, efectuată anul trecut.
Pe lângă acești bani, trebuie acoperită creșterea cu 20% a alocațiilor.
Astfel, suma pe care Guvernul trebuie să o găsească ajunge la peste 6 miliarde de euro.
G4Media a scris miercuri că solicitările trimise de către ministere trec de 11% din PIB, astfel că Guvernul trebuie să găsească modalități de economisire.
Măsuri și proteste
Deja Executivul a anunțat o serie de măsuri:
- înghețarea salariilor bugetarilor
- analiza sporurilor din sistemul public
- o nouă lege a pensiilor
- salariul minim pe economie a crescut doar cu 40 de lei net
- a amânat cu un an reducerea TVA la locuințele între 92.000 și 140.000 de euro.
Acestea au dus deja la o serie de proteste: sindicaliștii vor o creștere mai mare a salariului minim, pensionarii doresc aplicarea majorării de 40% a punctului de pensie, în vreme ce angajații din sistemul sanitar și polițiștii vor ca lefurile lor să crească în conformitate cu legea salarizării.
Banii europeni nu există
Profesorul de economie Mircea Coșea, fost ministru al reformei, spune că deodată Guvernul s-a trezit că nu are la dispoziție banii pe care Florin Cîțu se baza în luna noiembrie, atunci când era ministru de finanțe.
„Problema este deficitul de 7%, care este foarte greu de respectat. Au intervenit câteva lucruri: în primul rând există discuții în coaliție, se bat pe bani, atât la nivelul ministerelor, cât și pentru primăriile proprii. Dar aceasta este o situație minoră, alta e problema. Iar problema este că fondurile europene pe care se baza nu există, Comisia Europeană a respins Planul de Reziliență‟, a spus Coșea, pentru Libertatea.
Executivul comunitar a respins propunerile României deoarece nu se bazau pe digitalizare și investiții verzi, iar acum au loc alte negocieri cu autoritățile de la Bruxelles.
Pensiile atârnă greu
Coșea spune că o altă problemă o constituie pensiile. Legea pensiilor prevedea o majorare de 40% a punctului de pensie în 2020, dar Cabinetul Orban a făcut doar o majorare de 14%, urmând ca diferența să fie recuperată până în 2024.
În acest an trebuie realizată o nouă majorare a pensiilor. Florin Cîțu spunea la finalul anului trecut că urmează o majorare de 8% în 2021, potrivit Știrilor ProTV.
Între timp, această majorare nu mai este așa sigură, deoarece nu sunt bani.
„A devenit clar pentru populație că promisiunile electorale nu pot fi respectate. Un alt element complicat este cel care spune că respectarea legii este obligatorie. Mă refer aici la majorarea pensiilor. Doamna Raluca Turcan (ministrul muncii – n.r.) vrea să schimbe legea pensiilor. România nu are pur și simplu sursele necesare astfel încât să se încadreze într-un deficit de doar 7%‟, comentează Coșea.
Primăriile nu mai au bani
Profesorul de economie spune că Guvernul va continua politica de împrumuturi, însă este convins că în curând vor exista creșteri de taxe și impozite locale, deoarece primăriile pur și simplu nu mai au bani.
În Galați, primăria a majorat deja taxele, ceea ce a dus la proteste din partea cetățenilor, supărați de majorarea impozitului pe autoturisme.
În București, Primăria Sectorului 6 vrea majorarea taxei de parcare, în vreme ce primăria generală are nevoie de 250 de milioane de euro pentru cumpărarea ELCEN, producătorul de apă caldă și căldură al Capitalei.
De asemenea, municipiile au avut deja o dispută cu Ministerul Sănătății, care dorea inițial ca toate costurile cu vaccinarea anti-Covid să fie suportate din bugetele locale.
Neînțelegeri în coaliție
La acest lucru se adaugă neînțelegerile din coaliția de guvernare.
Digi24 a scris că USR-PLUS dorește bani pentru infrastructură (Ministerul Transporturilor) și programe de finanțare a companiilor (Ministerul Economiei), în vreme ce UDMR dorește mai mulți bani pentru Mediu.
În schimb, PNL are nevoie de bani pentru Ministerul Muncii, care trebuie să gestioneze majorarea pensiilor și a alocațiilor, dar și pentru primării, prin sumele direcționate de la Ministerul Dezvoltării. Acesta din urmă este însă în portofoliul UDMR.
Reforma administrativă, singura care ar produce efecte vizibile
În privința măsurilor de restructurare, Coșea nu este de acord cu tăieri și concedieri.
Singurul mod în care se pot crește pensiile este din creșterea economică și a locurilor de muncă. Guvernul vorbește de tăieri, dar tăiatul este foarte simplu, este o metodă primitivă care duce la scăderea consumului. Se poate face o plafonare în sectorul public și se pot elimina o serie de sporuri aberante. Dar o restructurare în sensul să dai afară oameni din sectorul public nu se poate, trebuie făcută natural, prin pensionare. Cel mai bine poate fi făcută prin reorganizarea administrativă, avem foarte multe primării și consilii locale.
Mircea Coșea:
O reformă administrativă a încercat și Liviu Dragnea, în anul 2014, dar legea descentralizării a picat la Curtea Constituțională.
Probleme serioase
Coșea avertizează că, în lipsa unor măsuri care să echilibreze finanțele României, țara noastră ar putea ajunge din nou în situația din 2010.
„S-ar putea să revenim la perioada 2009-2010, pentru că noi n-am învățat nimic din criza din 2008‟, a punctat acesta.
România a redus în 2010 salariile bugetarilor cu 25% și ajutoarele sociale cu 15%, cele mai dure măsuri de austeritate din Europa, și a majorat TVA de la 19% la 24%.
Salariile au revenit la nivelul anterior abia în anul 2012, iar cota generală de TVA a revenit la nivelul de 19% din 2017.
Coșea spune însă că România nu este singura țară aflată în această situație și că alte țări au probleme mult mai mari.