ComenteazăSepararea și reorganizarea cu întârziere a unor ministere, așteptarea unor situații financiare fără de care nu se puteau cheltui o serie de sume și instituțiile conduse de către alt partid decât cel care conduce ministerul sunt principalele argumente aduse de ministerele care stau cel mai rău la cheltuirea banilor alocați în prima jumătate din acest an.
Ministrul energiei reclamă separarea târzie de Economie
Virgil Popescu, ministrul energiei, spune că statistica nu reflectă realitatea deoarece separarea de Ministerul Economiei s-a făcut abia în luna aprilie.
Despărțirea de Ministerul Economiei s-a făcut abia în luna aprilie. Până atunci ne-am alimentat împreună dintr-un fond tampon, de la fostul MEEMA – minister al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, care acum nu mai apare în statistici. Este o statistică artificială, care nu reflectă realitatea. Nu e nicio problemă, nici la Energie, nici la Economie.
Virgil Popescu:
Acesta a mai spus că a demarat recent concursuri pentru acoperirea posturilor necesare în minister, iar cheltuielile cu acestea se vor vedea în a doua jumătate a anului.
Potrivit ministrului, schema inițială de personal al ministerului era de 200 de angajați, însă instituția trebuie să ajungă la 366 de posturi.
Ministerul Economiei: Situațiile financiare se publică abia în mai
La Ministerul Economiei, unde execuția bugetară este de 46% în primele șase luni, există o altă problemă.
Mare parte din bugetul instituției este reprezentată de schema HoReCa, prin care Guvernul despăgubește companiile din turism afectate de pandemie. Acestea primesc 20% din diferența dintre cifra de afaceri între 2019 și 2020.
„Banii aceia nu puteau fi executați în primul semestru pentru că schema în sine nu putea începe mai devreme de 1 iunie. Și asta pentru că situațiile financiare sunt predate de firme până la 25 mai. Așadar, cifra de afaceri pe 2020 se putea determina abia după această dată. Apoi a urmat perioada de aplicații, iar acum suntem în faza de evaluare a dosarelor înscrise”,
a explicat Ionuț Tudorică, purtător de cuvânt al Ministerului Economiei, pentru Libertatea.
Acesta spune că sunt 10.100 de dosare și, cel mai probabil, analiza lor va dura în jur de două luni. Abia după aceea vor fi plătiți toți banii.
Schema HoReCa are alocat un miliard de lei din bugetul de stat din totalul de 6,6 miliarde de lei al ministerului.
Alte 4,5 miliarde de lei erau schema de ajutorare a IMM-urilor, dar plățile pentru acestea au întâmpinat alte probleme, existând suspiciuni de fraude.
Ministerul Economiei a făcut plângere la DNA cu privire la una dintre scheme în luna februarie. În luna mai, Năsui a anunțat realocarea a 550 de milioane de euro către alt program.
Ciprian Teleman: Cercetarea la 96%, Digitalizarea la 5%
Ciprian Teleman (USR PLUS), ministrul cercetării, digitalizării și inovării, are propria explicație pentru procentul de 64% care apare în statistica prezentată de premier. Problema fiind partea de digitalizare, care este dirijată de PNL.
„Noi avem două mari capitole de buget: Cercetare și Digitalizare. Digitalizarea este opera exclusivă a Autorității pentru Digitalizare României (ADR). Execuția bugetară la ADR este de 5%, la Cercetare avem 96%. Noi abia în aprilie ne-am separat de Ministerul Educației. În patru luni am recuperat execuția bugetară pe opt luni. Dar digitalizarea putea funcționa. L-am convocat luni pe directorul Octavian Oprea să explice de ce este așa slabă execuția”, a spus Teleman, pentru Libertatea.
Ministrul USR PLUS a spus că la formarea coaliției și împărțirea ministerelor, PNL a cerut Autoritatea pentru Digitalizare drept „condiție nenegociabilă”.
Drulă primește la rectificare o cincime din cât a cerut
Nici Barna Tanczos, ministrul mediului, și nici Cătălin Drulă, ministrul transporturilor, nu au răspuns solicitării Libertatea de a comenta situația.
Ministerul Mediului a cheltuit 67% din fondurile alocate, iar cel al Transporturilor are o execuție bugetară de 73%.
Ministerul condus de Drulă a fost implicat recent într-un război al declarațiilor legat de rectificarea bugetară între premierul Cîțu și liderii USR PLUS.
Cătălin Drulă a cerut 2,9 miliarde de lei la rectificarea bugetară, iar în proiectul inițial avea trecute 300 de milioane de lei. Ulterior, premierul Cîțu, care este și ministru interimar de finanțe, a anunțat suplimentarea sumei până la 625 de milioane de lei pentru a acoperi o serie de subvenții și asistența socială.